Romana


PRIMARIA COMUNEI REMETI




PREZENTARE LOCALA

Monografie socio-economica

    Comuna Remeti, situata la granita de nord a Romaniei cu Republica Ucraina, in extremitatea de NV a Maramuresului, localitate ce ascunde frumuseti ce pot fi apreciate doar strabatand si analizand fiecare cadru natural. Piscul cutezator al inaltimilor, codri fara varste, cascade de roua cristalina, bogatiile adancurilor, pajistile si intinderile cu pomi roditori, sunt adevarate atractii.
    Frumusetea zonei, obiective de atractie, constituie un indemn la drumetie pe aceste meleaguri ce asteapta sa fie vizitate. Incadrata de cordonul vulcanic Oas-Gutii-Tibles si raul Tisa, in partea de NV a judetului Maramures, la limita dintre Muntii Oasului si cei ai Gutiiului, pe soseaua ce coboara spre nord in bazinul Tisei, in serpentine, prin padurea de foioase, strabatand localitatea Piatra pe drumul national DN 19, coboara brusc pe malul Tisei, punctul cel mai vestic al traseului, coteste la dreapta, strabatand localitatea Teceul Mic pe DN 19, fost cartier al orasului Teceu (Teacevo) - Teceul Mare de pe teritoriul Ucrainei si lasand in dreapta cupola impadurita a dealului Neresen - laitmotiv al multor tablouri pictate de Halcu Simon si elevii sai la inceputul sec. XX, ajunge in localitatea Remeti - pe DN 19, km 57, edificata in marginea unei vechi manastiri catolice.
    Numele de Remeti provine de la cuvantul EREMIT cuvant de origine latina care s-ar traduce prin pustnic, sihastru; cuvant preluat in limba maghiara sub numele de "Remete".
    Situata pe DN 19 la km 83 de localitatea Baia Mare, resedinta judetului Maramures si la 23 km de municipiul Sighetu Marmatiei; comuna Remeti este atestata documentar din anul 1363; pana in prezent a avut mai multe denumiri: Palos, Remete, Remeti.
    Comuna Remeti are in componenta sa localitatile: Teceul Mic, Piatra, cunoscute de-a lungul timpului sub nume diferite (Piatra cunoscuta sub numele de Valea lui Francise) avand atestari diferite.

    Satul Piatra
a fost atestata documentar din anul 1300, si el apartinand de comuna Teceul Mare - localitate peste Tisa, actualmente in Republica Ucraina, iar dupa anul 1918 a apartinut de Teceul Mic, o alta localitate a comunei Remeti, devenita chiar resedinta de comuna . De-a lungul istoriei, satul Piatra a avut mai multe denumiri: Chevesla, Huta, Valea lui Francisc si Piatra.
    Asezata in partea de NV de satul de resedinta - comuna Remeti, la o distanta de 11 km, este asezat geografiv si administrativ pe soseaua nationala DN 19 Sighet - Negresti si la ora actuala exista o legatura directa cu centrul de comuna si cu alte localitati din judetul Maramures.
   
    Satul Teceu avand prima atestare documentara din secolul al XIII-lea si pana la ora actuala a avut mai multe denumiri si anume: Teceul Mic, Valea Teceului, Teceu. Aceasta localitate a apartinut de orasul Teceu, localitate apartinatoare Republicii Ucraina, situata dincolo de raul Tisa pana in anul 1918, cand aceasta localitate Teceul Mic a fost si ea componenta a Teceului Mare care avea denumirea din anul 1329 Corno Varos, in traducere - Oras Regal.
    Este situat in partea de NV a satului de resedinta  - Remeti, la o distanta de 5 km.
    Aparitia manastirii din satul Remeti, de religie catolica, este strans legata de dezvoltarea orasului Teceul Mare - din Ucraina Subcarpatica aflata la nord de Tisa si de satul Teceul Mic. Teceul Mare si Teceul Mic au fost intemeiate de oaspeti regali, sasi si maghiari, la sfarsitul sec al XIII-lea. Teceul Mare (Teacevo) de care a apartinut si Teceul Mic a primit in anul 1329, privilegiile cu caracter orasenesc de la Regele Ungariei, Robert Carol. Cu toate acestea dupa anul 1365 - Teceul Mare - Teacevo, a ajuns in stapanirea proprietarilor lui Dragos "Descalecatorul Moldovei", a comitatilor si a voievozilor moldoveni - BLAC (Boita si Dragos).
    Date exacte a daniei Regale acordata Dragosenilor de Ludovic I (1342-1380) sau de Regina Maria 1380-1387, nu sunt cunoscute, dar in anul 1389, Teceul face parte din mosiile Dragosestilor, intarite de hotarari ale comitatului Dragos. In hotarnicia Teceului de care a facut parte Teceul Mic (Teceu), perfectat, reconstruibil pe teren si pe harti, reprezinta particularitatea de a include teritorii pe ambele maluri ale Tisei deosebindu-se sub acest aspect de celelalte asezari a oaspetilor regali din Maramures, care au avut in veacurile XIV si XIX teritorii doar pe malul de sud al Tisei, pe acest mal aflandu-se asezarile respective.
    Denumirea care de mai multi ani a fost pronuntata in actele oficilae, adica denumirea localitatii Teceul Mic, provine de la numele proprietarului de mosie Kiss Techeu in anul 1389, pentru care nu se face nici o referire ca hotarnicie distincta. Ulterior sub numele de Teceul Mic apare in documente satul Valea Teceului.

    Comuna si satul de resedinta se numeste Remeti.
    Incepand cu prima atestare documentara, in anul 1363, si pana in zilele noastre, localitatea de resedinta a avut diferite denumiri: Palos-Remete, Remete, Remeti.
    Comuna Remeti este situata in partea de NV a judetului Maramures care are ca resedinta orasul Baia Mare. Comuna Remeti, ca unitate de resedinta, este situata din punct de vedere geografic si administrativ pe DN 19 Sighetu-Marmatiei - Negresti - Satu Mare, la o distanta de 83 km de orasul Baia Mare si la 23 km de orasul Sighetu Marmatiei. Comuna Remeti este invecinata la NE cu comuna Sapinta, la NV cu judetul Satu Mare - comuna Certeze, sat Huta Certeze la o distanta de 21 km, iar la N cu localitatea Bedeu si orasul Teacevo din Ucraina Subcarpatica, delimitata prin granita de stat pe raul Tisa avand si granita pe uscat spre Satu Mare cu localitatea Bedeu.
    Ca localitate apartinatoare sunt Teceu si Piatra. Ca atestare documentara se mentioneaza anul 1363 cand prin Ordinul Sf. Paul s-a intemeiat o manastire, locul unde se afla astazi Remeti.
    Manastirea avea mai multi iclagi si si-a incetat activitatea in urma reformei religioase. Intemeierea manastirii din anul 1363 este urmarea Ordinului Ludovic I in cinstea Sf. Maria. Situatia locuitorilor comunei Remeti si date privind aceasta localitate cu satele apartinatoare se pot afla din "Conscriptiile Urbaniale" ale comunei Remeti din anul 1774. Acestea s-au facut din ordinul imparatesei Maria Tereza, care a domnit intre anii 1740-1780 si reglementa relatiile dintre proprietarii de mosii si taranii aflati pe domeniile acestora. Toate Conscriptiile Urbaniale au fost intocmite dupa acelasi model si cuprinde 9 puncte sub forma acelorasi intrebari pentru fiecare sat. Raspunsul la intrebari in general era dat de "biraul" (primarul) satului si de cativa tarani care trebuiau sa jure ca vor spune numai adevarul.
    "Conscriptiile Urbaniale ale Remetiului din anul 1774."
    Pe teritoriul comunei Remeti erau un numar de 10 proprietari de mosii. Acestia aveau pe mosiile lor mai multi tarani de diverse categorii si cu felurite obligatii. Dintre taranii aflati pe domeniile celor 10 boieri, 16 erau obligati sa lucreze totdeauna pr mosia unde lucrau, fara dreptul de a parasi aceasta mosie, indiferent de conditii, iar 20 de tarani iobagi aveau voie dupa indeplinirea obligatiilor ce le reveneau de pe mosie, sa se mute de pe o mosie pe alta. Obligatiile erau diferite de la o mosie la alta, in functie de stapan.
    Pe mosia baronului Ludovic Stojka iobagii lucrau fara nici o intelegere scrisa intre ei si stapanul mosiei.
    Daca acesta avea nevoie de brate de munca putea sa ia iobagii chiar si in fiecare zi la munca ca acestia sa isi rezolve treburile cum pot. Dupa cum arata documentul, in cel mai bun caz, iobagilor le ramanea una sau doua zile de munca de pe pamantul lor pe timp de iarna, insa dup cum au marturisit cei interogati, se intampla ca stapanul sa nu aiba nevoie de serviciile iobagilor chiar 2-3 saptamani. Alti proprietari de mosii, in afara obligatiilor de munca ii mai obligau pe tarani sa plateasca iferite taxe. Astfel dupa cum arata documentul, iobagii lui Lodovic Pogani plateau in functie de situatia lor 10, 6 respectiv 5 forinti noi. Alti stapani pretindeau plata obligatiilor numai in bani, ceea ce era destul de greu pentru iobagii din acest timp.
    In ceea ce priveste situatia economica a acestei parti cei chestionati au marturisit ca in unele parti se poate cultiva grau si orz. Acest lucru ne arata ca aici era pamant deosebit de fertil intrucat in alte comune se specifica ca graul si orzul nu se poate cultiva fara gunoire. Ca bogatie se poate vorbi de lemnul pentru constructie cat si pentru foc, padurea fiind foarte aproape. Livezile sunt putine.
    Ocupatia locuitorilor, cand nu prestau anumite munci se ocupau de carausie in transport sare sau alteori transportul sarii se facea cu plutele pe Tisa. Iobagii, pe langa obligatiile fata de stapanii de mosie mai aveau obligatii fata de preoti.
    Tot ca obligatie apare NOANA - dare ce reprezinta o noua parte din productie (din 10 oi o oaie se da stapanului) sa ierneze o vaca si un vitel.
    Din cele de mai sus rezulta ca iobagii din comuna Remeti aveau o situatie mai buna decat cei din alte comune. Alte obligatii: sa dea stapanului doua gaini si 10 oua. Ca sa poata face fata cerintelor stapanilor de mosii, iobagii isi trimiteau adeseori copiii la lucru asa incat, cum ni se arata in document nu se facea treaba unui om nici in trei zile.
                                                        ("Circumscriptii Urbaniale - Remeti 1774 XI 6")

       Conditii fizico-geografice

   
Clima judetului Maramures se incadreaza in cea de tip temperat continental, in cea in care se incadreaza si comuna Remeti. Ca o specialitate se poate arata ca aceasta clima se deosebeste de cea generala avand caracteristica temperat continental moderata de munte. Acest tip de clima rezulta din pozitia judetului in centrul continentului, de despuiere a reliefului precum si din circulatia generala a aerului din directia vestica si nordica, in general umed.

    Temperatura
   
Temperatura medie:
  • anuala: 2 - 19 oC
  • ianuarie: -10 - -6 oC
  • iulie: 14 - 18 oC
    Maxima absoluta: 41,2 - 2000 iulie 23
    Minima absoluta: -31,6 - 1954 la Viseul de Sus si -30,5 la Ocna Sugatag in 1924.

    Precipitatiile
   
Acestea sunt in general destul de ridicate intre 700-800 mm. In iulie precipitatiile ating 140-160 mm, ploile sunt in general de durata. In ianuarie cad aproximativ 40-100 mm. Stratul de zapada incepe sa apara la sfarsitul lunii septembrie pe crestele muntilor iar in sat catre sfarsitul lunii septembrie. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 90-140.

    Vanturile
   
Se formeaza sub influenta circulatiei generale din vest iar cele din nord cu curenti radiari.

    Inghet
   
Fenomenul de inghet este frecvent si is poate face aparitia la inceputul lunii octombrie iar ultimul inghet - la inceputul lunii mai.

    Suprafata
   
Comuna Remeti, situata in partea de NV a judetului Maramures, are o suprafata de 3186 ha.

    Resursele subsolului
   
Bogatiile solului sunt inca neexploatate, toate rezumandu-se doar rocile Sezaltice si andezice. Explorarile sunt necunoscute de omul de rand presupunandu-se de zeci de surse si feroaliaje.

    Populatia
   
Analizand repartizarea populatiei pe grupe de varsta si pe sexe se poate constata:
  • Pe sexe:
    • Barbati: 1359 - 48,8%
    • Femei: 1496 - 51,2%
  • Structura pe varste: 
Varsta/Sex B F Total %
sub 14 ani 244 212 456 16,43
14-19 ani 173 163 336 12,11
20-24 ani 103 122 235 8,47
25-29 ani 123 141 264 9,51
30-34 ani 96 106 202 7,28
35-39 ani 85 89 174 6,87
40-44 ani 100 105 205 7,39
45-49 ani 97 69 166 5,92
50-54 ani 76 92 162 6,05
55-59 ani 76 64 140 5,04
60-64 ani 60 75 135 4,86
65-69 ani 54 50 104 3,75
70-74 ani 30 44 74 2,67
75-79 ani 21 35 56 2,02
80-84 ani 9 18 27 1,17
85 si peste 85 2 11 13 1,00
Total 1359 1396 2775 100


    Evolutia populatiei
   
Din datele existente la Dispensarul uman Remeti se constata un spor natural negativ de 16,9% in anul 1977, iar pentru anul 2000 sporul natural a ramas la 11%.

Anii Nascuti vii Mortalitatea infantila Spor natural
B F B F B F
 1991  31 19  12 
 1992  23  27  3  - 7  11
 1993  15  19  -  1  8  6
 1994  19  24  -  3  7  9
 1995  25  25  1  2  8  8
 1996  21  27  -  -  6  7
 1997  29  21  2  -  8  7
 1998  31  17  -  1  3  4
 1999  24  21  -  -  5  4
 2000  21  18  -  -  4  4

    Forma de proprietate
   
Activitatea economica este in directa legatura cu forma de proprietate unde se constata ca in marea majoritate gasim proprietatea particulara in detrimentul proprietatii publice sau mixte.
    Tabelul nr 5 prezinta forma de proprietati din comuna si prezenta populatiei in formele de proprietate existente.
    Populatia inactiva este relativ mare si se prezinta conform tabelului nr 6.

    Din analiza documentatiilor existente in localitatea Remeti exista date privind invatamantul.
    Datele existente privind scoala sunt intre anii 1924-1934 unde functiona o scola primara cu clasele I-IV. In documentele existente este consemnat: numele persoanelor inscrise, promovati si a celor repetenti.
    Din cei 58 elevi inscrisi in anii 1924-1925 au promovat 33 iar 25 au ramas repetenti acestia ramanand repetenti din cauza absentelor, iar 4 elevi au ramas repetenti din cauza situatiei slabe la invatat.
    In 1925-1926 - din 49 elevi au promovat 30
    In 1942-1943 - din 68 elevi au promovat 50 iar 18 au ramas repetenti din cauza absentelor.

    Migratia
   
Daca pana in 1989 migrarea populatiei se facea ca urmare a dezvoltarii economice, fabrici, deschiderea de santiere precum si alte facilitati de care beneficia populatia , se observa un recul dupa 1990 cu aspecte de migrare din comuna si migrare spre comuna, ambele datorita intereselor populatiei.
    Si in prezent se manifesta migrarea zilnica, saptamanala si sezoniera. Migrarea este si in prezent pronuntata pentru anumite activitati din care ponderea cea mai mare o au activitatile cu caracter agricol.
    In perioada 1989-2000 au migrat din alte localitati un numar de 9 persoane (4 barbati si 5 femei), incadrandu-se in categoria agricultor, iar persoanele care au plecat din localitate dupa 1989 este de 20.
    La persoanele plecate nou intrate in localitate sunt 4 barbati si 11 femei care au migrat in interesul intemeierii unei familii.  
    Date estimate ne pot cita ca persoane care vor pleca in alte tari in numar de 80 barbati in ciuda unei activitati productive intr-o alta tara cum ar fi Spania, Portugalia, Franta, Cehia, Italia, Grecia.

    Economie
   
Pana la coagularea unor forme economice intotdeauna se va face comparatie cu perioada anterioara anului 1989 cand era un inceput bun de activitate economica, dezvoltat dupa 1989 si facandu-si loc o alta forma de dezvoltare economica.
    In prezent se poate vorbi de o forma economica cu un foarte pronuntat caracter agrar, din unele inceputuri de industrie mici, intreprinzatori mici cu un capitol redus sau rezumandu-se intreaga activitate economica la simple prestari de servicii.
    In spectrul economic se poate vorbi de unitati mici cu un numar restrans de lucratori.
Minimul activitatilor economice
Unitatea economica Total Din care:
de stat
Particulari
Industrie si constructii:agricole si silvice
Servicii
45 - 45
In ceea ce priveste numarul de lucratori:
  • pana la 10 lucratori sunt 43 de unitati;
  • intra 50-100 lucratori
Gospodarii
Gospodarii (total) Agricole  Din care neagricole
Mixte 
1051 888  120  43

Agricultura inainte de anul 1989 era partid cooperativist astfel - satul Remeti a fost total cooperativizat, iar satele apartinatoare Piatra si Teceu necooperativizate datorita fenomenului care nu corespunde mecanizarii.
    Suprafata totala este de 3186 ha, din care:
arabil - 380 ha
livezi - 161 ha
pasuni - 729 ha
fanete - 980 ha
paduri - 825 ha
constructii si neproductivitate - 99 ha.
    Terenurile agricole sunt slab productive datorita in mare parte prin sfera periodica prin masurarea raului Tira.
Incadram terenurile pe zone de fertilitate si pe zone de formare.
Efective de animale
Evolutia efectivelor de animale a suferit o involutie dupa perioada din 1989 unde, cand in conditiile de normalitate efectivele ar fi trebuit sa se pastreze dinamica sau sa evolueze.
Din analiza tabelului se poate retine:
dinamica efectivelor este mult sub potentialul zonei
calitatea efectivelor de animale este slaba, dar fiind datorata reproductiei intreprinzatorii si o lipsa de selectie dupa performantele productive,



Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC